Occidentul își maschează handicapul, incapacitatea de a reacționa acțiunilor întreprinse de Rusia în estul Ucrainei sub vălul permisivității și ignoranței. Deși se știe foarte bine că Rusia se află în spatele rebelilor pro-ruși, nimeni nu are curajul de a declara acest fapt în public, în numele unei țări.
Rareori când se vorbește despre conflictul Ucraina se fac referiri la Rusia. Totuși, pentru a nu stârni reacții negative, Occidentul a luat o adoptat o serie de sancțiuni (nesemnificative, deloc importante) împotriva Rusiei. Peste tot se zice că sunt doar niște suspiciuni.
În acest timp, un tiran paranoic își face de cap. Scenariul nu este deloc nou, comunismul la fel și-a făcut ascensiunea, așa a reușit să preia puterea și așa a ajuns o putere influentă, la un moment dat însemnând estul Europei. În acele timpuri Occidentul a asistat nepăsător la soarta țărilor estice, chiar s-a semnat un acord, distrugerea a fost negociată, chiar legalizată, între Winston Churchill și Stalin.
Ceea ce face Rusia în acest moment în estul Ucrainei e un război clasic, e un conflict armat între două părți, dar în spatele acestui conflict se conturează un alt tip de război. Acesta nu este nou, dar pe zi ce trece ajungem să îl cunoaștem și mai bine. Acest alt tip de război poartă numele de război hibrid. Primele rădăcini ale războiului hibrid le găsim în războiul rece. Acum acest conflict ia o altă amploare și apare într-un alt context, dar cel mai rău este că începe să se dezvolte, iar consecințele ar putea fi groaznice. Ne amăgim și ne complacem în pace, înțelegere, diplomație sau mai știu eu ce. Pacea nu e decât o iluzie, iar dacă ea există nu e decât o chestiune de timp până când un conflict o va tulbura. Pace nu există pentru că întotdeauna sunt unii care vor vrea mai multă influență, mai mulți, mai multă putere. Singura cale de a obține toate acestea e războiul, iar atunci când un război convențional nu e o posibilă cale de a face rost de toate acestea, se recurge la războiul hibrid. Totuși, combinarea sa cu niște conflicte armate îl apropie și mai tare de efectele și rezultatele scontate.
Poate Occidentul și-ar dori să oprească Rusia, dar o intervenție militară iese din start din calcul. Gândirea belicoasă rusă ar putea porni un război nuclear. Rusia ar trage și mai multe foloase din urma unei astfel de acțiuni, apropiindu-se și mai mult de China și Coreea de Nord. Nimeni nu și-ar dori așa ceva, așa că soluția este tot tipul de război preferat de către ruși, cel hibrid.
Războiul hibrid presupune exploatarea conflictelor de orice fel pentru a slăbi și, în fine, a cuceri inamicul. De un fel de război hibrid se foloseau și strămoșii noștri pentru a compensa surplusul de forțe ale inamicului. „Otrăvirea fântânilor și pârjolirea pământurilor” îi spuneau pe atunci, acum se cheamă război hibrid și fântânile și pământul au fost înlocuite de economie, energie, rețele și sisteme informatice și multe altele. Dintre toate acestea cea mai importantă e informația, acum proverbul „Informația e putere” e mai adevărat ca niciodată. Cine are informații și mijloace de informare, uneori dezinformare, e mai aproape de câștig. Auzim de un război ce se duce pe căi cibernetice, armata își antrenează departamente de hackeri și de grupuri de hackeri închiriate de guverne sau de agenții secrete, ei bine, toate acestea sunt părți ale războiului hibrid.
Până și Putin și șleahta lui oligarhică au conștientizat importanța și puterea informațiilor, de aia au recurs la legea blogurilor și alte legi care aduc exprimarea dincolo de limita libertății, cenzura fiind clară. Tot printre aceste măsuri se numără și oferirea unei recompense cui reușește să spargă rețeaua TOR.
Efectele noului tip de război – război hibrid
Efecetele războiului hibrid trebuie tratate foarte serios, efectele și pierderile produse de acțiunea forțelor conjugate care sunt folosite în acest război sunt mult mai puternice decât în cazul unui război clasic. Dacă în cazul războiului clasic discutăm de numărul de răniți și însumarea pagubelor produse de lupte, forța unui război hibrid e mult mai mare, acesta nu va produce victime omenești, dar ar putea foarte ușor să dea un regim jos și să îl înlocuiască cu unul care este fidel unei alte puteri (țări). Un război hibrid se desfășoară, dar „împrumutare” lui și de către alții ar putea transforma secolul 21 în secolul dictatorilor. Unul deja avem în Europa, este ușor ca un altul să își facă cunoscută ascensiunea și mulți se vor molipsi.
Ce ne învață un război hibrid în desfășurare: Securitatea nu se rezumă doar la o armată bine pregătită, bine antrenată și dotată cu ultimele tehnologii. Securitatea ține de toate domeniile. Inamicii mereu se vor folosi de orice slăbiciuni pentru a-și secătui inamicul, de aceea trebuie să fim pregătiți să răspundem oricărui atac, de orice fel ar fi el.
__________________________________________________________
Trebuie să menționez faptul că doar discut și îmi spun părerea despre războiul hibrid. Nu sunt analist politic, nu sunt analist strategic. Consider că trebuie ne dăm seama că un război mondial este în desfășurare, dar el nu cuprinde lupte între armate, ci lupte între ideologii și forțe, acesta este un război hibrid.
