Probabil mi s-ar putea reproșa că sunt monoman și că par un maniac scriind a nu știu câta oară despre ce s-a întâmplat în Colectiv și de repercusiunile acestui eveniment. Pe scurt, recapitulând, în acel accident au murit mai mult de 30 de oameni, iar apoi au urmat niște mișcări de stradă destul de puternice, care i-au determinat pe primarul sectorului unde se află Colectivul și pe premierul României să demisioneze.
Deși au fost sancționați principalii vinovați de ceea ce s-a întâmplat acolo, asta în viziunea mulțimii emoționale și pline de ură, protestele continuă.
Ar trebui să ne oprim din căutarea vinovaților și din continua încercare de a-i decapita pe cei care au permis să se întâmple accidentul din Colectiv. Ancheta este în curs, justiția va decide cine este de vină și va primi sancțiunile adecvate. La nivel politic se așteaptă o schimbare, îi dăm jos pe cei care ne conduc, dar așa cum ziceam și ieri, ce punem în loc?
Suntem pe cale să construim o elită artificială, o pseudo-elită, care s-ar putea să aibă susținerea străzii. De ce pseudo-elită? Pentru că ea nu se diferențiază cu nimic de elita coruptă din acest moment, doar susținerea populației nu îi garantează nimic, nu îi aduce nimic special, poate doar riscuri și posibilitatea ca în acest context să poată realiza mult mai ușor abuzuri. Schimbarea în ceea ce privește politica ar trebui să apară la nivelul partidelor, acestea ar trebui să renunțe la orgolii și la lupta oarbă pentru hegemonie, ar trebui să conlucreze, să colaboreze la înfăptuirea unui proiect de țară, să schimbăm ceva, să le oferim viitoarelor generații posibilitatea de a crește într-o țară normală, nu să se simtă într-o țară rămasă în urmă cu vreo 50-60 de ani. În fine, în România noastră dragă pentru care tot protestăm, nici certurile dintre partide nu sunt obișnuite, nu avem stângă sau dreaptă, conservatori sau progresiști, partidele noastre s-au grupat către centru, în special din rațiunea de a obține cât mai multe voturi, atât din partea stângii, cât și din partea dreptei.
Situația din România din acest moment este atât de complicată încât nu putem spera la vreo rezolvare rapidă, pentru a schimba ceva este nevoie de timp, este nevoie de educare unei generații, până la urmă. Dar și educarea acestei generații dacă eșuează vom cădea în același păcat, iar istoria se va repeta. Vom fi condamnați să apelăm din nou la pârghiile schimbării și să încercăm să educăm și acea generație… nu neapărat noi, noi s-ar putea să părăsim schema până atunci, se vor ocupa alții de asta.
În fine, cred că ar trebui să oprim acest circ și această degringoladă și să fim mai raționali, să căutăm niște soluții. În afara acestor soluții, s-ar putea ca haosul și tendințele anarhice să predomine în țara asta, iar, mai rău, să fie instituționalizate și să constituie o formă de conducere.