Campania electorală e în floare, vedem candidații defilând și făcându-și reclame prin satele României și în cadrul unor evenimente obscure. Fiecare supralicitează și își face cunoscute planurile, care ne dă bani tuturor, care ne scapă de hoți, care va scoate religia din școli, altul ne va scăpa de băsiști, iar altul tot despre comuniști vorbește, deși au trecut mulți ani de când acesta a dispărut din țara noastră.
Nu îmi place să o spun, dar mă simt dator să repet aceeași poezie pe care o tot zic în fiecare an electoral: aceleași clișee, aceleași promisiuni și aceeași demagogie. Nimic nou sub soare. Aceiași dobitoci prost pregătiți și cu gura mare, care ne promit să ne scoată din criză și să ne transforme în cea mai mare economie a lumii. Nu o spune chiar așa, dar nici departe nu sunt. Nici măcar nu sunt în stare să își prezinte propriile programe, trebuie să se ia de ceilalți candidați și să îi atace, să îi arate cu degetul, să arate cine a furat, de unde și ce ar fi făcut el/ ea dacă ar fi fost la conducere în respectivul moment. Își lipesc pe frunte liste cu realizări, neimportante, de fapt, și așteaptă aprecieri și cât mai multe voturi.
E jenant, doamnelor și domnilor! Ponta se ia de Macovei, Macovei de Ponta și Udrea, de Iohannis se ia toată lumea, iar el, la fel, se ia de cine mai apucă. Băi! Asta nu e o campanie electorală, e o prostie generalizată cu niște actori proști și un public la fel de prost. Nu am pe cine vota, înțeleg asta, dar măcar nu mă obligați să nu mai merg la vot, cam acolo se va ajunge dacă vor ieși în public tot felul de astfel de maimuțe politice și își vor mai continua discursurile demagogice și pline de planuri și promisiuni imposibil de realizat. Alt aspect deranjant este tocmai această paradă de goliciune prin care își arată realizările, măcar de ar fi mari realizări, dar nu sunt decât niște banalități din care se ascund anumite aspecte și sunt umflate unele cifre, pentru a da bine în fața electoratului, adică a prostimii.
Unul își face cunoscut programul și spune că îi va băga pe toți în închisoare, altul se ia de pensionari și le dă bani și promite măriri de pensii, altul se ia de educație și ne promite că ne va transforma în cei mai culți oameni de pe mapamond. Lista de prostii de acest fel poate continua, dar mă opresc aici, sunt sigur că le cunoașteți foarte bine, dacă nu mult mai bine decât mine, care am renunțat să mai urmăresc majoritatea canalelor media pentru a mă proteja de nervii care-mi vin la pachet cu toate aceste minciuni. 🙂
Nu ne mai considerați atât de proști. Știm că nu veți face nici măcar 10% din toate prostiile pe care le-ați promis. Știm că ne veți uita imediat după ce veți fi aleși, cum primiți rezultatul și aflați că sunteți învingători, cum nu mai scoateți un cuvânt și nu mai ieșiți pe nicăieri, nu de alta, dar să nu își aducă nimeni aminte de vreo minciună de a voastră și să vă tragă la răspundere pentru că nu v-ați îndeplinit-o.
Vorba la un coleg de munca, e greu… e tare greu cu astfel de politicieni.
Avem și noi partea noastră de vină în toată prostia pe care o deplângem în legătură cu politicienii, oare cine i-a votat? Aaa?
Nu tu, nu eu, dar cine, oare?
Tot de ai noștri sunt. E vecinul, e mama, e cerșetorul de pe stradă etc.