Nu este de ajuns să fii prost, trebuie întotdeauna să fii și cu gura mare, să pici mereu în picioare și niciodată să nu te gândești la ce lași în urmă, de bun-simț nici nu vine vorba. Aceasta e lecția pe care ne-o predă o blondă coruptă.
Au venit destule dovezi că a furat statul cât a putut, au venit dovezi din partea autorităților abilitate în domeniu, ea a spus că totul e o uneltire politică, ea este doar o victimă și a pozat în eroul de sacrifiu căruia trebuie să îi fie închisă gura. Tot nu a tăcut. Au urmat mărturii din partea apropiaților, prietenilor, din partea celor care făceau parte din anturajul ei, unii spun că a fost trădată chiar și de către cea mai bună prietenă. Tot nu a tăcut, a început să fie o adevărată sursă de înțelepciune, să ne dea învățături, să ne spună că ea poate fi închisă, dar adevărul nu, asta deja filozofie, aș spune. Sistemul filozofic al unei blondine corupte. Nu e de ajuns că e coruptă, dar e și proastă. Vorbele multe au adus-o aici, au îngropat-o. Aflându-se într-un asemenea hal, tot nu tace. Mai are ceva de spus, își bate gura aiurea, amenință în stânga și în dreapta, știe ea că…, dar și știe și că…., dar nu spune nimic, de fapt.
Gura nu i se închide, tot nevinovată e din punctul ei de vedere. Ce înseamnă asta? E un om de carton, așa cum am zis, e lipsită de valori, nu e conștientă de situația penibilă în care se află și cât rău fac vorbele spuse la întâmplare.
Nu e de ajuns să fii prost, trebuie să ai și gura mare.
