Lucrare la Limba Română

Testul la Limba Română al unui puști a ajuns viral pe Internet.

L-am atașat mai jos pentru a nu fi dubii legae de ceea ce filozofez pe aici. Tâgâdâm

Deși pun la îndoială autenticitatea acestui test la Română, acesta ascunde o problemă reală a sistemului de învățământ românesc, chiar dacă nu este reală, tot aceasta este situația din România.

 

Creativitate. La aceasta se rezumă totul, iar un om fără creative nu este decât o maimuță care face ceea ce vede la alții. Imită, imită și iar imită. Sistemul românesc de învățământ distruge orice urmă de creativitate sau spontaneitate din elev. Încă din clasele primare ești taxat dacă ești diferit de ceilalți și nu poți face tot ceea ce fac ceilalți. Există chiar tendința de a fi marginalizat și a fi consider retard. Ajungem pe la liceu, să zicem, la examenul maturității. Dacă scrii în examenul de bacalaureat la Limba Română ceva ce nu ai învățat dintr-o carte și nu este spus de nu știu ce nume celebru, îți garantez eu că vei lua o notă mică. Nimeni nu pune preț pe opinia ta și nimănui nu-i pasă dacă tu te exprimi foarte bine, dar nu ești de acord cu ceea ce a spus Titu Maioresc, cu atât mai mult, s-ar putea să fii taxat de către corector și să iei o notă mai mică doar pentru că așa vrea el. Nu vorbesc din povești, o discuție cu niște profesori de română care sunt corectori este foarte lămuritoare în acest sens, iar acestea sunt concluziile mele după aceste discuții.

 

Spontaneitatea și creativitatea sunt inhibate, pe nimeni nu interesează că distruge un artist, distruge o personalitate, un caracter, poate un geniu, obligându-l să învețe niște informații care nu sunt în concordanță cu punctul lui de vedere sau cu tipul lui de personalitate. Aici apar și problemele profesionale, nimeni nu vrea niște angajați robotizați, dacă ar vrea roboți și-ar lua roboți, nu ar mai angaja oameni.

 

 

Acum să ajungem la compunerea de mai sus și la puștiul care a scris-o și la profesorul care a corectat-o. Puștiul s-ar putea să aibă umor și să încerce să îl convingă pe profesor că subiectul testului este al naibii de prost și că nu are ce să scrie. Profesorul, redus mintal, obișnuit cu un sistem rigid de notare, fără pic de flexibilitatea în gândire, taxează puștul și îl notează cu nota 1. Nu în regulă deloc! Pe puști îl cred foarte deștept, nu cer nimănui să îi pună nota 10 sau să îl aplaude, ajunge să i se ofere o altă șansă de a da lucrarea din nou, de această dată într-un mod mai serios.

 

De asta copiii români par uneori reduși mintal când li se cere să își imagineze ceva sau… ciudat… toți folosesc aceleași clișee și prezintă același lucru într-un mod uluitor de asemănător. Aceasta e din cauza școlii, din cauza tiparului folosit de către sistem, care pur și simplu îi mutilează și le reduce spontaneitatea și creativitatea, nimănui nu-i pasă dacă știi să scrii poezii sau proză, important este să înveți comentariul de 4 pagini predat de către profesor. (Sfârșitul ultimei fraze este rezumatul articolului. Ajunge, nu trebuie mai mult!)

Lasă un răspuns