Printre multe alte probleme larg dezbătute în presă și în lumea politică, după câteva atentate și amenințări teroriste, s-a uitat de problema imigranților, deși ea nu a mai fost în atenția tuturor încă constituie una dintre cele mai importante provocări ale Europei în acest moment.
Germania a fost condamnată cel mai mult pentru modul în care a abordat „chestiunea” imigranților și deja haterii au apărut și râd de ea arătând cu degetul și spunând: „Voi i-ați acceptat și i-ați vrut în Europa!”. Miza Germaniei a fost că se alege cu o masă de persoane care e dispusă să lucreze pe piața muncii din Germania, în schimbul azilului.
Germanii încep deja să se panicheze, văzând că o bună parte dintre imigranți nu au niciun fel de pregătire profesională, dacă tot vorbeam recent de deprofesionalizare ca un mecanism de adaptare la cerințele pieței muncii, chiar o bună parte dintre ei sunt analfabeți și, colac peste pupăză, nici nu au vreun fel de intenție de a munci curând.
Nu acuz Germania de nimic, nu sunt împotriva imigranților, am mai scris de multe ori despre acest subiect și m-am exprimat pentru a-i primi în Europa, dar întotdeauna am fost cu gândul la apariția unor astfel de probleme, am pus în principal problemele de ordin cultural, dar se pare că cele profesionale și economice au apărut mai repede decât cele preconizate de mine.
Prețul entuziasmului de început se plătește acum, iar efectele se vor resimți pe termen lung. Totuși, Germania s-a dovedit destul de abilă în a manageria tot felul de probleme, mai devreme sau mai târziu vor apărea soluții și de această dată, fără niciun fel de îndoială.
