Observ un nou trend în social media – toată lumea citește. Mulți nu scriu corect, dar ei dau citate extrem de lungi din niște autori obscuri, chipurile, autori de cărți de dezvoltare personală – hrană pentru intelectul proștilor, alimentul perfect pentru frustrați, doza periodică de prostie.
Dacă tot sunt selfieurile la modă, s-a inventat un nou tip de selfie: bookselfie. Această manifestare penibilă face parte din încercarea unora de a își arăta erudiția pe rețelele sociale, spațiul în care se etalează și așteaptă aprecieri lipsite de adevăr din partea prietenilor, familiei sau necunoscuților. Așa că, mai toată lumea s-a apucat de citit, cititul e din nou la modă. Nu ești în pas cu trendul dacă nu ți-ai postat cel puțin un bookselfie în această săptămână, nu ai postat un citat preferat din cartea pe care „cică” o citești și nu ți-ai dat check-in citind, când de fapt stăteai pe budă.
Nu mă pot lăuda că am citit mult sau că citesc mult, dar citesc. Îmi place să citesc, citind am învățat multe. Lecturile obligatorii din școală le-am citit, uneori mă uitam și pe lista de lecturi facultative, dar rareori găseam cărți care să îmi placă, așa că îmi întocmeam întotdeauna singur lista de cărți pe care le voi citi.
Înainte de revoluție cititul era o modă, pur și simplu citeai pentru că nu aveai altceva ce face, era la modă să citești, orice bucătăreasă îl citea pe Kant și pe Dostoievski. Se citea enorm de mult, dar problema se punea altceva: câți dintre toți cei care citeau și înțelegeau ceea ce citesc? Asta e problema pe care mi-o pun și acum. Descurajez cititul ca o modă, dar recomand cititul din pasiune. Dacă citești din obligație sau doar pentru că e la modă, te rog să te oprești și să te întorci la ascultatul manelelor.
Urăsc și descurajez erudiția de paradă, dar apreciez persoanele care recunosc că nu citesc pentru că nu le place, măcar nu postează în social media mesaje sforțate, citate eclectice sau citate care dau pe afară de înțelepciune. „Nu citesc, dom’le! Nu-mi place!”. Prefer să aud asta, decât să aud persoane care se laudă că citesc enorm, dar dacă îi întrebi de ce citesc s-ar putea să îți răspundă că așa e moda, că așa fac și prietenii sau pentru că așa face lumea. Nu doresc să fiu înțeles greșit, nu discreditez cititul, e important să citești, dar să o faci dintr-o motivație intrinsecă, nu pentru că dorești să faci parte dintr-un anumit grup sau pentru că vrei să pari ceea ce nu ești.
Moda vine și trece! Cititul trebuie să rămână mereu important, să fie un element important din viața fiecărui om. Un om fără cultură e un animal, care e diferența dintre un analfabet și unul care știe să citească, dar nu o face? Niciuna, vă spun eu și au mai spus-o și alții. Citesc orice, citesc pentru că sunt sigur că odată și odată cele citite îmi vor fi de folos! Spre exemplu, acum citesc niște cărți de Richard Wurmbrand. Nu sunt un creștin adevărat, dar nici un ateu. Consider că (aproape!) orice carte merită citită.
Cititul e mai mult decât o pasiune, e o necesitate, e ceva de care nu ar trebui să se lipsească nimeni. Ar trebui ca elevii și copiii, în general, să înțeleagă valoare reală a cititului și să conștientizeze că fără să citească nu pot realiza nimic, asta dacă nu vor să fie ingineri de salubritate sau betoniști, nu că nu aș respecta acei oameni, dar nu ai nevoie de mari studii pentru a face ceea ce fac ei.
