Când incompetența depășește limitele inimaginabilului

Suntem oameni, suntem buni, avem principii. Cu toții (se presupune) că am trecut printr-o școală, am învățat ceva, am fost crescuți într-o familie, de niște oameni, unii dau semne că ar fi crescut la înălțime, în bambuși, în copaci, educați fiind de babuini sau de niște forme de existență naturală cu totul diferite de oameni.

Cei din urmă menționați sunt cei care nu au ei cine știe ce funcții în sistem, dar îs atât de competenți încât i-ar putea găsi și lui Dumnezeu o problemă la dosar, o mică hârtiuță lipsă, o taxă infimă neachitată, totul soldându-se cu: „Bă, vezi că îți lipsește ceva. Du-te la ghișeul 2!”.

Nici nu știu dacă m-am adresat bine când am spus că e vorba de incompetență, dar înainte de incompetență e vorba de lipsa bunului-simț, de lipsa celor 7 ani de acasă și de lipsa de… umanitate. Totuși, ar trebui să avem și noi un respect față de semeni, iar respectul ăsta nu trebuie neapărat să decurgă din vreo religie sau din nu știu ce mari valori promovate prin nu știu ce cercuri înalte, e de ajuns să te oprești, să te uiți în jur și să empatizezi cu cei de lângă tine. Nu te costă nimic dacă îi explici unde și ce e greșit și să îi vorbești frumos. Da, înțeleg, e greu să atinge nivelul de înțelepciune de a trece peste statutul de ființă atotputernică și atotștiutoare din spatele unui perete de sticlă și al unui monitor CRT pe care îl refuză și cea mai jegoasă consignație.

Nu prea am pus eu preț vreodată pe înțelepciunea populară, poate am fost prea cu nasul pe sus, dar de data asta îmi vine să spun din suflet că „a fi om e lucru mare”, că de animale dai la orice colț. Au devenit bipede, au învățat să vorbească, au învățat anumite scheme în funcție de reacționează în unele situații, evoluție, oameni buni. Unii se lansează și se întrec în teorii hazardate, cum că ar fi roboți, ar acționa mașinizat etc. Nu, dragilor, jignim inteligența artificială, niciodată un robot nu ar fi în stare de așa ceva, oricât de tâmpit ar fi el sau oricât de malefic ar fi scopul pentru care a fost creat. Nu de alta, dar și chipul cuptorului meu cu microunde, cumpărat la reducere, e mai deștept decât orice funcționar public român.

Lasă un răspuns