Presa și rețelele de socializare plâng moartea unei loaze, un om care toată viața a aruncat cu mocirlă oriunde ajungea și în oricine îi ieșea în cale.
Nu a fost poet, nu a fost politician, nu a fost intelectual. A fost o mizerie care nu doar a rămas jegoasă și împuțită, dar a răspândit răul în jurul său. O întreagă viață dusă în scandaluri, în certuri, în înjurături. Totul în văzul lumii și pe un ton cât se poate de puternic. Da, el a fost Corneliu Vadim Tudor.
Așa a fost el, nu avem de ce să fim gentili și cu bun-simț, nu avem cum să respectăm o non-valoare, un om care nu a adus nimic bun, chiar a făcut rău.
Conjuncturile i-au fost favorabile și a reușit să fie destul de celebru, astfel reușind să grupeze în jurul lui o gloată măricică de decerebrați. Culmea, ei au dispărut destul de repede, odată cu moartea lui au dispărut și ei. Acum încep să apară cei care nu l-au suportat cât a fost în viață și să ne convingă ce om bun a fost și ce calități avea.
Știu, e o durere pentru familia lui și pentru apropiații lui, nu mă bucur că a murit, să-l ierte divinitatea și cine vreți voi, dar încetați, vă rog, să încercați să îi convingeți pe cei din jurul vostru ce mare valoarea a fost Corneliu Vadim Tudor. Un om ca el e reprezentatul perfect al degradării societății românești. Să înjuri și să te porcești cu cine apuci o viață întreagă, să răspândești doar inepții în jurul tău, apoi când mori să fii apreciat pentru tot răul creat.
Da, asta e România actuală și astea-i sunt valorile. Gândiți-vă că omul ăsta a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și a reușit să obțină un număr destul de mare de voturi. Despre omul ăsta citim în ultima vreme lucruri de bine și aprecieri pentru intelectul și franchețea lui, bineînțeles, printre două înjurături de mamă și câteva complimente precum „banditule” și „jegosule”.
Mă scuzați, dar nu pot spune de bine despre cineva care a făcut toate astea. Nici de rău nu zic, dar doar încerc să echilibrez situația și să prezint lucrurile dintr-o perspectivă mai apropiată de realitate. Un intelectual care înjura în direct la Capatos? O eminență, dom’le!
Terminați-o, vă rog. Nu mai revendicați ceea ce nu i se cuvine unui om, a dispărut dintre noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să îl prezentăm așa cum nu a fost. Cum ar fi ca unul dintre viitori noștri copiii să îl studieze pe marele poet Vadim Tudor la ora de română? Da, despre asta e vorba. Poeții care ar trebui cu adevărat să fie respectați au avut sfârșit tragic și au mai fost omorâți încă o dată de uitarea care s-a instalat după moartea lor.
