Usturoi (2014)

După mai mult de un an de la lansare, mă pot lăuda că am reușit să îmi fac timp și să ajung la cinematograf să văd filmul Usturoi (2014) sau „Transylvanian Garlic”, ca s-o ardem intelectualicește.

Am văzut trailere, videoclipuri, poze, am citit cronici, review-uri, știri, dar nu reușisem să îl văd. Acum pot spune, fără nicio rezervă, că așteptarea a meritat și aș da orice să mai văd încă o dată filmul.

De la început țin să precizez, evaluarea filmului nu o fac din perspectiva unui om pasionat de online și de blogging, având în vedere că scenaristul și producătorul filmului este un blogger (Radu Băzăvan, aka Groparu, pentru cunoscători), iar în film rolurile sunt interpretate de către câțiva bloggeri cunoscuți (Gaben, „familia” TVDece, Adi Hădean et alii), ci sunt cât se poate de imparțial.

 

Povestea filmului gravitează în jurul a două familii de țigani, Ceapă și Usturoi, acțiunea țesându-se în jurul a doi „reprezentanți” din cadrul fiecărei familii, Eremia și Nicușor. Acești doi puști pleacă în aventura vieții lor, în încercarea de a face bani. Pleacă în căutarea faimei și a averilor, sperând să se întoarcă bogați în aceeași zi înapoi.

Filmul e inedit tocmai prin autenticitatea pe care o redă, prin modul în care e prezentată viața comunității țigănești și conflictul dintre cele două clanuri (pe alocuri exacerbat și hilarizat într-un mod deranjant).

Filmul lasă impresia la început că este un documentar, deși mi-a plăcut modul în care sunt confruntate diversele scene cu punctele de vedere ale altor „interpretori sociali”, cum Cearli Ceaplin (un înțelept al zonei, cum se autodescrie) vorbește despre fiecare familie în parte, după ce au fost prezentate câteva scene din cadrul fiecărei familii.

Mai multe nu mai zic, stric farmecul filmului, nu pot decât să vă îndemn să mergeți să îl vedeți și, doar atât vă mai zic, veți vedea un berbec care se urcă singur într-o Dacie, scena asta mi s-a părut cea mai bună din tot filmul, dincolo de modul autentic în care e redată întreaga poveste în cadrul filmului.

Cei doi „crai”, reprezentanții familiilor Usturoi și Ceapă dau dovadă de o naturalețe rar întâlnită în cazul unor actori de vârsta lor.

 

Singurele reproșuri care i-ar putea fi aduse filmului, mi se pare neîndreptățit (având în vedere că e o producție românească fără un buget prea mare), sunt legate de calitatea filmării și de alte aspecte scenografice. Per total, filmul merită văzut, chiar sunt bucuros să văd că acesta rulează încă o dată în cinematografele din orașele mari ale României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *