#PanamaPapers

O scurgere de informații a pornit un nou potop în ceea ce privește conspirațiile care stau în spatele mecanismelor și grupurilor de interese care conduc lumea. Este vorba de proiectul The Panama Papers, pus pe picioare de către o echipă numeroasă de jurnaliști ai International Consortium of Journalists of Investigation.

Din echipa de jurnaliști de investigație care s-au ocupat de analizarea materialelor „scurse” și de punerea lor cap la cap și de prezentarea lor în presă au făcut parte și români, membri ai echipei RISE Project. Puteți citi articolul scris de către ei, intitulat Fabrica de firme – secretele financiare ale elitelor mondiale.

Deloc surprinzător, printre numele care sunt prezentate în cadrul raportului Panama Papers apar și câteva nume ale unor miliardari români, printre aceștia fiind și Vasile Frank Timiș, un nume foarte familiar pentru cei care au urmărit evoluția afacerii de la Roșia Montană. Paravanul afacerilor lui din România are legătură cu aceiași avocați din Panama care au stat și în spatele altor afaceri necurate în care sunt prinse nume importante (șefi de state, prim-miniștri, regi), dar și mafioți și traficanți de droguri. Se pare că în spatele tuturor acestor afaceri necurate stă un sistem foarte bine pus la punct de companii off-shore controlate de către o mare casă de avocatură. Aceasta a ascuns, se presupune că în mod voit, identitatea persoanelor care beneficiau de serviciile lor, fără a ține cont de statutul acestora sau de operațiunile pe care acestea le ordonau.

 

Ceea ce până acum se considera a fi un „paradis economic”, Panama, s-a transformat rapid într-un infern, un iad al devalizatorilor, când în urma presiunilor internaționale odată cu ralierea acestui stat la normele FATF (Financial Action Task Force), autoritatea internațională care încearcă să prevină și să combată spălarea de bani.

 

Nici aceste acțiuni care au drept scop combaterea terorismului financiar nu sunt în totalitate „curate” și se poate suspecta că nu întotdeauna au cele mai juste scopuri, suspectându-se că un efect pervers al tuturor acestor acțiuni este tocmai transformarea Statelor Unite ale Americii într-un paradis financiar, acestea atrăgând tot mai mult sume cu multe zerouri din conturi bancare localizate în țări care au fost incluse de către FATF pe „graylist” și pe „blacklist”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *