Fetișizarea unei sărbători

Astăzi e Ziua Îndrăgostiților, o sărbătoare fetișizată, un import tale quale, produs de către vestici, cu prilejul de a mai crea o zi în care să mai vândă lucruri celor mai săraci de spirit. Trebuie să remarcăm pregnanta dimensiune economică a acestei sărbători, fără să uităm de simbolistica fadă a acestei „sărbători”.

Trecând peste preluarea nefitrată, într-un mod neinspirat a acestei zile și pe lângă ideea care este tot mai vehiculată de către unii în ultimii ani, o încercare de readucere la viață a sărbătorii care constitutie un echivalent al Valentine’s Day, Dragobetele.

O zi obișnuită, dar prilej de a își venera perechea pentru unii care au preluat fără nicio interpretare această zi. Jignitor cred că este cel mai mult pentru persoana care primește atenție doar în această zi, deși ieri a fost o zi ca oricare alta, iar mâine se va reveni la cursul normal, în aceeași banalitate și la același trai sec lipsit de atenție și atenții, fără afectivitate și cu întrebările obișnuite, precum „În cât timp e gata și mâncarea aia?”, după ce cu o zi înainte ați fost în oraș și ai tratat-o ca pe o regină, că văd că repede se mai entuziasmează femelele când sunt numite astfel. Bineînțeles, există și femei, care resping discret un astfel de apelativ și rușinos te roagă să nu le mai numești astfel vreodată, că sună cocălăresc.

 

Să renunțăm la manifestările tribale, precum forma actuală în care se desfășoară Valentine s Day. Să încercăm măcar să îi adăugăm și o notă de autentic. (Nu încerc să îmi dezvolt un discurs naționalist sau xenofob, dar e oribil să vezi acest mimetism aproape reflex, fără pic de raționalism.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *