Familia tradițională este despre altceva

Legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex din Statele Unite ale Americii a stârnit un val de dezbateri aprinse în întreaga lume, România nefiind lipsită de acestea. De departe cei mai înverșunați luptători împotriva acestei noi măsuri sunt ortodocșii, românii adevărați, și-ar spune ei. Aceștia susțin menținerea familiei în forma sa tradițională, aducând argumente de ordin religios, citate biblice și scrieri teologice. Dincolo de toate acestea, ei uită ceva: să se confrunte cu realitatea socială, să dea nas în nas cu ea și să caute niște soluții reale, cât mai eficiente problemelor cu care se confruntă familiile în prezent, nu știu dacă este legit să le numim familii moderne sau altcumva.

Am avut o temere, care tocmai s-a adeverit în momentul în care am discutat cu câțiva bigoți care susțineau sus și tare menținererea familiei tradiționale și nedistrugerea ei cu astfel de reforme, precum cea din State. Am fost curios să aflu ce înțeleg ei prin acea denumire de familie tradițională, ce semnifică pentru ei familia tradițională. Un răspuns simplu: uniunea dintre un el și o ea, în urma căreia rezultă copii.

Nimic mai frumos, mi-am zis! O definiție mai îngustă și mai incompletă de atât nu putea fi dată familiei. Din orice perspectivă am privi, fie ea sociologică, fie ea etnologică, fie ea etnologică, familia este mai mult decât atât. Iar dacă tot vorbim despre familia tradițională, ea este mai mult decât atât. Vorbim despre alte lucruri când vorbim despre familia tradițională, vorbim despre o altă diviziune a muncii, despre un alt mod de distribuire a puterii în cadrul familie (despre patriarhat, respectiv matriarhat), despre modul în care conviețuiau generațiile și colaborau între ele (trebuie avut în vedere tipul de familie extinsă), iar apariția familiei tradiționale trebuie văzută ca o etapă firească apărută în istorie în urma trecerii de la etapa pe care teoreticienii o numesc etapa comunismului sexual prin impunerea interdicției incestului. E o evoluție firească, în niciun caz definită în modul în care o folosesc bigoții noștri. De asemeni, familia modernă nu trebuie văzută în modul în care o văd ei, familia modernă înseamnă cu totul altceva, mutare polilor puterii în familie, o altă împărțire a rolurilor în familie, un alt număr de copii și multe-multe altele pe care oricum i le-ai prezenta unui fanatic religios, tot nu te va crede și va spune că vrei să îl minți și că el e singurul care are dreptate.

Menționez faptul că am crescut într-o familie creștină, cu niște părinți destul de religioși, am înțeles și am asimilat anumite valori religioase, dar dacă e să numesc cea mai importantă valoare pe care am asimilat-o, aceasta ar fi toleranța. Nu știu cum poți spune că tu crezi într-o entitate supranaturală care face numai bine, iar tu nu îi poți accepta pe cei de lângă, afirmând că între ei sunt niște relații nefirești, neavizate de către natură și de divinitatea ta. Undeva e o ruptură, ceva nu funcționează. Ori religiozitatea ta e de fațadă ori altceva, pe undeva nu merge așa cum ar trebui, nu cred că ai înțeles ce trebuia.

În fine, fie că vorbim de familia tradițională, fie că vorbim de familia modernă, oricum am denumi-o, ajungem să discutăm despre homosexuali, că ei sunt cei care sunt puși la zid și împotriva lor se duce această luptă. Cu sau fără argumente religioase sau de orice fel în spate, trebuie să îi acceptăm așa cum sunt, sunt și ei niște oameni normali, iar uneori o familie de homosexuali este mult mai normală decât o familia tradioțională. Aceasta poate oferi mai multe (în special un mediu propice dezvoltării, un echilibru psihic) unui copil adoptat decât o familie zice-s-ar tradițională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *