2016 – un an mai bun?

În perioada sărbătorilor toată lumea este binedispusă, nimeni nu are probleme și până și cel mai amărât om își găsește niște bani pentru a își umple masa de bunătăți, cel puțin în cazul românilor cam asta înseamnă sărbătorile.

Acum, în pragul trecerii dintre ani, ar trebui să evaluăm anul care a trecut și să luăm niște rezoluții pentru anul următor. Problema apare pe acest fond de sărbătoare, care elimină orice spirit critic, totul este colorat și frumos, a fost bine, a trecut, „nu se știe ce ne așteaptă de acum”, spun mulți.

În fine, astea sunt filosofii, dar mai rău este că aceasta se întâmplă și la nivelul întregului sistem, iar în acest context progresul este îngreunat mult de acest optimism prostesc.

 

Așa că, 2016 se arată un an la fel de zbuciumat ca cel care a trecut, iar un prim semn în acest sens sunt măsurile fiscale luate de către politicieni, de-a dreptul populiste, nu trebuie să uităm că anul următor va fi unul electoral: în prim plan sunt scăderea TVA-ului (de la 24% la 20%) și creșterea salariului minim pe economie. Unii sunt entuziasmați, aceștia ori sunt beneficiari în mod direct ai acestor măsuri și obțin foloase de pe urma acestora ori nu sunt realiști. Problema este legată de gradul în care aceste măsuri pot fi susținute de către bugetul de stat, care, în fine, e compus tot din banii noștri.

Pe de o parte, pierdem din sumele colectate la buget din TVA, imaginați-vă că scăderea TVA-ului înseamnă din prima o scădere 16% a sumei colectate. În ceea ce privește creșterea salariului minim pe economie, există o prejudecată cum că aceasta ar fi suportată de către mediul privat, statul nefiind afectat în vreun. E drept, statul chiar va colecta o sumă mai mare pe fiecare salariu mărit, dar trebuie să vedem repercusiunile pe termen lung. Cei din mediul privat vor fi nevoiți să compensez într-un fel acest deficit, iar soluțiile nu sunt altele decât creșterea prețurilor produselor sau serviciilor, modificarea normei (pentru a fi justificată astfel creșterea salarială) sau, în cazuri extreme, concedierea unor angajați pentru a reuși susținerea creșterii salariale pentru cei rămași. Iar dacă stăm bine și ne gândim, afectați de această măsură sunt întreprinzătorii mici și mijlocii, în niciun caz multinaționalele, întrucât acestea nu au angajați care beneficiază de salarii minime pe economie. O măsură socială, un pas în plus către creșterea nivelului de trai, am zice, dar nu vedem consecințele aduse mediului de afaceri de această măsură.

Suntem pe cale să intrăm din nou în probleme financiare, iar de această dată nu sunt de vină condițiile macroeconomice, ci noi suntem cei care nu punem singuri bețe în roate.

Multe s-au întâmplat în anul care a trecut, dar dintre acestea nu trebuie să uităm de cel mai căutat om pe Google al anului 2015 (#unițiSalam). Restul evenimentelor, triste, tragice, să rămână acolo și să învățăm ceva din ele, pentru a preîntâmpina aparația unor situații asemănătoare în viitor.

 

La mulți ani, 2016! Un an cât mai bun s-avem! 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *